De ce aș vizita Tîrgu Frumos!?
Nu pot spune că Tîrgu Frumos era un oraș pe lista celor pe care aș fi dorit să le vizitez, dar, acum o lună când am aplicat pentru un schimb de experiență în Spania, asociația care se ocupa de acest proiect, m-a îndemnat să îmi fac timp și să mă documentez despre ceea ce acest oraș poate oferi în materie de experiențe, nu doar turistice, în înșelesul clasic al cuvântului.
Nu știu cât de mult m-au convins că merită, doar prin acest îndemn, în schimb, am fost suprins de onestitatea acestor persoane, amplificată de o ”eficiență nemțească” cu privire la organizare, ceea ce m-a trimis cu gândul la posibilitatea ca tipologia locuitorilor din Tîrgu Frumos, să fie ceva mai deosebită decât a bucureștenilor...
Iar pornind de la acestă premiză, am aflat că în istoria orașului, diversitatea etnică a fost o caracteristică nelipsită; compoziția demografică mai exactă fiind: români, sași, evrei, ceangăi, rromi, armeni, ruși lipoveni, precum și alte etnii, neînsemnate ca număr.
Acum, dat fiind faptul că cifra populației orașului a fost restrânsă raportată la numărul mare de etnii, există conform studiilor sociologice, o mult mai ridicată rată de absorție a elementelor entice distinctive. Ceea ce poate duce și la o tipologie diferită, de care personal eram curios.
Interesant este și faptul că astăzi din diversitatea etnică de odinioară, au mai rămas trei etnii: românii, lipovenii și rromii, ceea ce susține oarecum ipoteza mea.
Alt factor este și religiozitatea sau sentimentul de apartenență religioasă la un cult, care este mult mai puternic în spațiul unde există o „competiție” în acest sens.
Sigur că acest articol, este mai mult o supoziție, dar în ceea ce mă privește Tîrgu Frumos merită vizitat mai ales pentru locuitorii lui autentici, decât pentru o experiență luxoasă. Iar acest aspect include evident și monumentele pe care ei le-au clădit în comunitatea lor și pe care le-au îngrijit de-a lungul timpului, astfel încât ele să poată fi vizitate și în prezent.
Nu știu cât de mult m-au convins că merită, doar prin acest îndemn, în schimb, am fost suprins de onestitatea acestor persoane, amplificată de o ”eficiență nemțească” cu privire la organizare, ceea ce m-a trimis cu gândul la posibilitatea ca tipologia locuitorilor din Tîrgu Frumos, să fie ceva mai deosebită decât a bucureștenilor...
Iar pornind de la acestă premiză, am aflat că în istoria orașului, diversitatea etnică a fost o caracteristică nelipsită; compoziția demografică mai exactă fiind: români, sași, evrei, ceangăi, rromi, armeni, ruși lipoveni, precum și alte etnii, neînsemnate ca număr.
Acum, dat fiind faptul că cifra populației orașului a fost restrânsă raportată la numărul mare de etnii, există conform studiilor sociologice, o mult mai ridicată rată de absorție a elementelor entice distinctive. Ceea ce poate duce și la o tipologie diferită, de care personal eram curios.
Interesant este și faptul că astăzi din diversitatea etnică de odinioară, au mai rămas trei etnii: românii, lipovenii și rromii, ceea ce susține oarecum ipoteza mea.
Alt factor este și religiozitatea sau sentimentul de apartenență religioasă la un cult, care este mult mai puternic în spațiul unde există o „competiție” în acest sens.
Sigur că acest articol, este mai mult o supoziție, dar în ceea ce mă privește Tîrgu Frumos merită vizitat mai ales pentru locuitorii lui autentici, decât pentru o experiență luxoasă. Iar acest aspect include evident și monumentele pe care ei le-au clădit în comunitatea lor și pe care le-au îngrijit de-a lungul timpului, astfel încât ele să poată fi vizitate și în prezent.
Scris de Dragoș Popa (București)
Post a Comment