Soliman Magnificul și Tîrgu Frumos
Tîrgu Frumos a fost distrus de cel puţin două ori. În 1513, tătarii conduşi de Bat Gherei, au prădat Moldova şi au ars târgul şi ţinutul Cârligăturii, după care, în 1538, oastea condusă de sultanul Soliman Magnificul, în drumul ei spre Cetatea de Scaun a Sucevei, a distrus târgul pentru a doua oară. În itinerarul turc scris în 1538, este descris traseul lui Soliman Magnificul și se menționează că pe 11 septembrie, oastea turcească a trecut prin Tîrgu Frumos (numit Fermus Pazarî), iar sultanul și-a petrecut noaptea într-un conac, care poate fi localizat, probabil, la curtea de popas.
În 1538, sultanul s-a hotărât să cucerească Moldova, sub pretext că nu i se plăteşte tributul anual. El a trecut hotarele lui Petru Rareş în fruntea a 200.000 de luptători. Asupra Moldovei au pornit o dată cu sultanul cete de tătari şi leşi conduşi de generalul Tarnovski. Domnitorul moldovean a mobilizat toate forţele militare, a pârjolit recoltele, a golit satele şi le-a dat foc, a otrăvit fântânile, a blocat trecătorile. I-a atacat pe tătari şi i-a silit să se întoarcă, a ajuns la o înţelegere cu leşii. Rămâneau în faţa sa doar oştile nenumărate ale lui Soliman Magnificul. Soliman Magnificul pune în fruntea statului moldovenesc pe Ştefan Lăcustă (între 1538-1540), care s-a obligat să plătească bir la fiecare doi ani şi să se prezinte în persoană la Constantinopole. Sultanul a luat şi tezaurul domnilor Moldovei, ascuns la Suceava, mirându-se cum „într-o ţară atât de mică un domnitor a putut aduna o aşa de mare comoară”, scrie Florin Constantiniu în cartea „O istorie sinceră a poporului român”.
În 1538, sultanul s-a hotărât să cucerească Moldova, sub pretext că nu i se plăteşte tributul anual. El a trecut hotarele lui Petru Rareş în fruntea a 200.000 de luptători. Asupra Moldovei au pornit o dată cu sultanul cete de tătari şi leşi conduşi de generalul Tarnovski. Domnitorul moldovean a mobilizat toate forţele militare, a pârjolit recoltele, a golit satele şi le-a dat foc, a otrăvit fântânile, a blocat trecătorile. I-a atacat pe tătari şi i-a silit să se întoarcă, a ajuns la o înţelegere cu leşii. Rămâneau în faţa sa doar oştile nenumărate ale lui Soliman Magnificul. Soliman Magnificul pune în fruntea statului moldovenesc pe Ştefan Lăcustă (între 1538-1540), care s-a obligat să plătească bir la fiecare doi ani şi să se prezinte în persoană la Constantinopole. Sultanul a luat şi tezaurul domnilor Moldovei, ascuns la Suceava, mirându-se cum „într-o ţară atât de mică un domnitor a putut aduna o aşa de mare comoară”, scrie Florin Constantiniu în cartea „O istorie sinceră a poporului român”.
Post a Comment