Când ești prea orb să vezi binele din jurul tău

Vorbeam despre voluntariat cu o prietenă de-a mea, care din păcate locuiește în alt oraș și pe care nu am avut ocazia să o întâlnesc niciodată. Discuția a început având în prim-plan sistemul educațional românesc, dar apoi ne-am mutat ușor în zona aceasta încă nedescoperită de multe persoane, a voluntariatului. Cred că am auzit cu toții până acum de acest termen, care în mod normal ar trebui să stârnească din ce în ce mai mult interes, mai ales printre tineri. Știu ce credeți și nu, n-am de gând să dau răspunsuri îmbrăcate diferit pentru aceeași întrebare, și anume „Ce înseamnă voluntariatul?”. 

Discuția pe care am avut-o m-a făcut să mă opresc câteva minute din rutina mea și să mă întreb ce-i cu voi!? Cu voi, în special cu elevii și tinerii din Târgu Frumos, care aveți nenumărate oportunități și diverse uși deschise care nu doar vă așteaptă, ci aproape că vă trag cu o sfoară spre ele! De ce vă încăpățânați să rupeți legăturile cu ceea ce înseamnă dezvoltare și maturizare? De ce vi se par rușinoase activitățile care într-adevăr au un impact asupra voastră? De ce dați cu piciorul acestor ocazii pe care le aveți la tot pasul?

Și nici măcar n-am găsit răspunsuri acestor întrebări amare. Pur și simplu nu pricep care este izvorul acestui dezinteres crescând și unde își are originile nepăsarea pe care o întâlnesc pretutindeni în jurul meu. 

Trăiesc în Tîrgu Frumos și în fiecare zi mă surprind fiind uimită de negativitatea care amenință să mă înlănțuie și pe mine. Este dezolant să vezi că eforturile unor oameni ce își doresc schimbarea, se risipesc în fața indiferenței. Orice rază de speranță care încolțește în acest oraș este rapid îngropată de lene și dureri în cot. Iar cel mai enervant este să vezi cum toți se plâng, dar nimeni nu acționează.

Nici măcar să nu îndrăzniți să vă numiți viitorul țării noastre! Unei adunături de oi fără un scop, un vis sau determinare îi este imposibil să facă o schimbare în această groapă peste care se tot izbește ură, egoism și viclenie. Vă bateți cu pumnii în piept că sunteți o generație deosebită? În ritmul ăsta o să pieriți de rușinea gândului că ați fi putut înfăptui ceva, dar nu ați vrut. Da, nu ați vrut! Și nici măcar să nu folosiți scuza că „nu s-a putut”, pentru că așa ceva este imposibil. Aveți toate resursele necesare, însă problema e în voi.


Mă miram de faptul că în alte orașe, prin alte părți și colțuri ale țării, tinerii nu au posibilitatea de a deveni voluntari, cu toate că și-ar dori. M-am gândit cât sunt de ghinioniști din cauză că nu li se oferă oportunitatea de a lua parte la astfel de activități. Apoi mi-am amintit de Tîrgu Frumos și de indiferența generală care a pus stăpânire pe acest orășel care deși beneficiază de un centru de voluntariat, interesul pentru acesta este zero.

Nici nu se pune problema dezinformării, cauza reală sălășluiește în fiecare dintre voi, cei ce alegeți să stagnați, când aveți posibilitatea de a evolua atât de mult. Fiecare este un pictor cu un tablou pe care îl desenează în fiecare zi, cu propria lui pensulă și după bunul plac.Voluntariatul îți dă culori să te pictezi așa cum îți dorești, să te creezi în mod remarcabil. Dar dacă tu alegi să colorezi cu apă, tabloul tău va rămâne gol.

Dar așa cum spune vechiul proverb, niciodată nu este prea târziu! Nu ai nevoie de un semn care să te forțeze să faci un anumit lucru, și nici de un îndemn pentru a începe ceva ce ți-a fost teamă să încerci. Și asta e valabil nu doar pentru activitatea de voluntariat, ci pentru orice te bântuie, dar îți lipsește curajul de a-ți lua inima în dinți. Regretul de a nu încerca este mai dureros decât eșecul.

Autor: Ioana Ursache

2 comentarii:

  1. Să nu generalizăm. Există și în Târgu Frumos organizații de voluntari a tinerilor care au activități deosebite. Personal cunosc organizația ATOR Hârlău, are zeci de voluntari. Mai multe aici: http://ator-mmb.ro/

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Articolul se referă la cei care, deşi au numeroase opţiuni şi oportunităţi, aleg să nu facă nimic. Se referă la cei care se plâng că nu au ce să facă în Tîrgu Frumos, că e un oraş mort, iar voluntariatul e o pierdere de timp. Sunt multe organizaţii în Tîrgu Frumos, însă majoritatea au prea puţini voluntari.

      Ștergere