500 pentru România: agonie şi extaz!
În perioada 19-26 august, are loc în Eforie Sud, la tabăra "New Paradise", cursul de formare pentru lucrători de tineret: "O şansă pentru tinerii din mediul rural - 500 pentru România", organizat de Ministerul Tineretului şi Sportului în parteneriat cu Federaţia Naţională a Grupurilor de Acţiune Locală din Romania. Teoretic, evenimentul implică 480 de tineri, însă practic mulţi au abandonat cursul din cauza condiţiilor deplorabile de cazare, dar şi a faptului că li s-a promis doar "distracţie şi plajă", nu şi un curs de lucrător de tineret. Trei participanţi la curs, din zona Târgu Frumos şi Sibiu, au ales să scrie despre experienţele lor.
"Este foarte adevărat faptul că așteptările ne fac de cele mai multe ori să rămânem dezamăgiți și în teorie, toată lumea știe acest lucru. Dar când auzi Ministerul Tineretului, curs de lucrători de tineret și diplomă, este imposibil să nu îți setezi un standard, atât în ceea ce privește calitatea informațiilor primite, cât și condițiile de lucru.
Prima impresie a fost foarte puțin influențată de discuțiile înfocate de pe grupul de WhatsApp, întrucât experiența m-a învățat să îmi formez propriile opinii, să gândesc pozitiv și să caut lecția din orice eveniment care mi se întâmplă. Dar de data aceasta, nu am putut să nu observ că toate nemulțumirile pe care le citisem înainte de a ajunge, au fost în concordanță cu realitatea! În afară de faptul că nu am ajuns în camera unde trebuia inițial să fim cazate, pentru că toate cele 8 paturi erau deja ocupate și am mai pierdut timp rezolvând această problemă în toiul nopții, condițiile sunt neașteptat de precare. Înainte de a continua, trebuie specificat și clarificat că nu mă așteptam la lux, pregătită fiind de multă activitate și socializare, însă un mediu propice dezvoltării și învățării eficiente ar fi avut măcar o baie pentru fiecare cameră, nu pentru tot palierul.
Aproape că nu m-ar fi deranjat nici păianjenii care mișunau deasupra paturilor, fluturii care au început să danseze când am intrat pe ușă și nici faptul că suntem atât de multe persoane într-o cameră. Totuși, sunt studentă, am experimentat foarte multe lucruri și pot rezista în condiții extreme. Știu să aștept la rând dimineața când vreau să mă spăl pe dinți, însă când ai pretenția de a învăța să fii lucrător de tineret, contextul se schimbă, iar "pretențiile" sunt altele.
După un discurs pompos drept deschidere a evenimentului, unde a fost prezent și Ministrul Tineretului, exprimându-și entuziasmul pentru ceea ce avea să înceapă, am purces spre minunata aventură de a deveni lucrător de tineret. Împărțiți pe echipe și aproape gata de treabă, am constatat că dintre cei 40 de colegi ai mei, niciunul nu avea vreo noțiune de bază a termenului de lucrător de tineret și mai mult de atât, nici măcar nu știau pentru ce au venit la acest curs.
Pentru mulți dintre ei, așa cum au și recunoscut, a fost doar o oportunitate să vină la mare și să se distreze. Pe șoptite, când trainerii nu îi auzeau, aceștia își exprimau dorința de a pleca... spre plajă. Tot în acest sens am făcut și compromisuri, pentru ca toată lumea să termine mai devreme și să aibă mai mult timp liber, așa că am renunțat la pauze și am mers pe repede înainte, la foc rapid.
Pentru mine, studentă la Jurnalism, cu o activitate de 4 ani în cadrul asociației din care fac parte, 4 ani în care am experimentat și învățat foarte multe despre non-formal, acest curs ridică întrebarea: vor primi și ceilalți, mulți dintre aceștia tineri abia absolvenți ai liceului, diploma de lucrător de tineret? În condițiile în care 90% dintre cei prezenți la curs nici măcar nu știu la ce le folosește sau dacă vor măcar să o folosească? Este frustrat să vezi o echipă de tineri care se află la un eveniment ce le promite să învețe despre acest domeniu, în doar câteva zile, prin metode mai puțin non-formale, pentru ca la final să dea un examen. De ce este frustrant? Pentru că mulți vor primi diploma și vor avea același statut ca și mine, de lucrător de tineret, însă diferența este că ei voiau să vină la mare, iar eu la curs, ca să învăț lucruri noi.
Dacă a avut loc, atunci cu siguranță punctul slab al acestui curs a fost selecția participanților. Un minim de implicare în activități de voluntariat sau măcar disponibilitatea de a învăța despre subiectul cursului ar fi avut un rol important în buna desfășurare a activităților din cadrul acestuia. Acum, trainerii nu doar că trebuie să îi învețe pe tineri ce este un lucrător de tineret, dar trebuie să muncească de două ori mai mult pentru a le capta atenția, pentru a îmbrăca informația transmisă într-una accesibilă și interesantă participanților, ca în final aceștia să rămână cu minimul de bagaj necesar pentru a trece examenul și a lua diploma.
La subiectul comunicare, lucrurile sunt deficitare din mai multe părți. Organizatorii nu au trimis niciun infopack pentru ca organele de selecție din fiecare comunitate să îl transmită mai departe parte celor interesați. Așa că scopul, metodele, programul și adevăratul motiv al acestui curs au fost un mister complet pentru tinerii care au venit aici fascinați de ideea că vor ajunge pe plajă și se vor distra, ca într-o tabără cu școala. Nimeni nu s-a sinchisit să le povestească dinainte care e treaba cu evenimentul și de ce merg atât de mulți oameni, ce vor învăța și cum se vor desfășura activitățile. Ei doar au fost aduși aici și aruncați în ringul cu lei.
Acest lucru mă face să cred că întreg evenimentul este construit doar pentru o știre la televizor care spune că se face și la noi, ceva!
Sau poate mă înșel eu, pentru că pe uriașul banner ce a apărut în toate pozele destinate mass media, nu scrie de niciun curs, ci este precizat uriaș "Tabăra de Vară - o şansă pentru tinerii din mediul rural". Restul e în ceață." (Ioana Ursache, Iaşi)
"Tabăra FNGAL, în parteneriat cu MTS.
FNGAL - Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală
MTS - Ministerul Tineretului și Sportului
Locația? Centrul de Agrement "New Paradise", la ieșire din Eforie Sud. Nu știu de ce i se spune "New Paradise". Aici vin anual 10 000 de elevi români, în tabere de vară.
Evenimentul este numit "500 pentru România". Implică un curs de pregătire pentru formarea lucrătorilor de tineret care vor lua parte în centrele de tineret ce urmează să fie deschise în toată țara. Tabăra a început luni, dar show-ul a început azi (20.08.2019).
Mulți participanți sunt nefericiți de condițiile de cazare. Există camere fără curent și unele țevi sunt sparte. Avem 3 mese pe zi. Bucătăresele trag tare, mâncarea e bună. Păcat că nu e locală. Sunt 58 de comune în județul Constanța, toate pline de pescari, fermieri și producători de felurite alimente. Sunt 7 GAL-uri în zonă, poate ne ajutau ele să găsim producători locali. Dar din păcate, la întrebarea "De unde vă aprovizionați?" mi s-a răspuns că de la Selgros sau alte magazine. Poate e mai ieftin așa... Dar ni se tot dă de înțeles că fonduri pentru tineri sunt, că se vrea dezvoltare rurală. Dacă toate ministerele reprezentate aici, dacă federația de GAL-uri, dacă primăriile locale (sau alte instituții care au trimis reprezentanți la deschidere) nu ajută producătorii locali, atunci cine?
De dimineață au venit doi miniștri, un consilier al Vioricăi și un secretar de stat.
Este posibil sa nu se fi vorbit între ei stimabilii, având în vedere că toți au avut cam același mesaj. Că și ei au crescut la țară, că tinerii sunt baza și viitorul, că ce emoționați sunt.
Doamna consilier (Daniela Coța?) nu a fost în stare să scoată două cuvinte în fața unor tineri într-un mediu informal fără fițuici. Ne-a citit un discurs mormăit la microfon.
A fost invitat și campionul național paralimpic la tir cu arcul, Filip Ghiorghi. Împreună cu acesta, au venit mai mulți tineri în scaun cu rotile, cu care miniștrii MTS și MFE, Bogdan Matei și Roxana Mînzatu, nu au ezitat să se pozeze. Păcat că în bugetul din 2019 nu a fost alocat de către cabinetul dânșilor nici măcar un leu persoanelor cu dizabilități, serviciilor sociale din sistemul de protecție al copilului, centrelor publice pentru persoanele adulte cu handicap sau pentru drepturile asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav. Măcar pozele sunt frumoase, dau bine la campanie.
Măcar cursul a fost ok. Instructorii pasionați, de treabă. Tinerii doritori, unii de plajă, unii de învățat. Să vedem ce se mai întâmplă mâine." (Mihnea Georgescu, Sibiu)
"Am fost invitaţi de GAL-ul care include şi Târgu Frumos, la un curs de lucrător de tineret. Deşi am deja un curs acreditat şi experienţa a mii de evenimente în domeniul lucrului cu tinerii, coordonatorul Gal-ului în care suntem membri, m-a convins să particip. Mi-a spus că nu se poate ca fără acest curs să dezvoltăm centre de tineret în mediul rural şi că se vor aloca fonduri importante pentru acest demers.
Am ajuns la 3 dimineaţă, la New Paradise, din Eforie Sud. Numele e antonimul realităţii. Ştiam că o să fim cazaţi într-o tabără MTS, dar nu mă aşteptam la astfel de condiţii - wc-uri şi duşuri la comun stricate, mizerie, cazaţi câte 8 în cameră, fără săli de training, cu informaţii despre program insuficiente şi cu mesaje "motivaţionale" transmise de organizatori că suntem la mare, că am venit să ne distrăm, nu contează unde dormim, e ca la Vama Veche, totul e minunat şi în plus, vom primi o diplomă, care în alt context ne-ar costa mulţi bani. Ce să vrem mai mult de atât?
Dechiderea evenimentului a început cu 40 de minute mai târziu. În soarele dogoritor a trebuit să ascultăm un discurs transmis de Viorica Dăncilă, căreia îi pare rău că nu a putut fi prezentă, dar prin vocea consilierei ne-a transmis cât suntem de importanţi şi că ne susţine. Apoi au urmat alte intervenţii, însuşi ministrul tineretului, ministrul fondurilor europene, vice-primarul Constanţei, preşedintele Gal-urilor, ne-au transmis câteva mesaje precum "distracţie la mare", "nici nu ştiţi câţi bani de finanţare există", "trebuie să le luăm banii", " actuala guvernare face ceva pentru tineri", "este prima dată când noi, guvernul, dăm această oportunitate tinerilor din mediul rural", "guvernul României implementează programe extrem de importante pentru sat". Am fost invitaţi să facem gălăgie şi să fluturăm din mâini la dronă, după care a urmat o primă întâlnire cu formatorii. Echipa mea a fost amplasată într-un foişor unde am avut probleme să ne auzim unii pe alţii, şi am constatat rapid că doar eu şi colega mea avem experienţă în lucrul cu tinerii şi foarte puţini dintre cei implicaţi sunt cu adevărat interesaţi de subiect. Majoritatea au ajuns la curs datorită părinţilor, prietenilor ori ca activitate de serviciu, iar ce li s-a spus e că merg într-o tabără, la distracţie şi că vor primi o diplomă.
Primele zile au trecut, unii au plecat, alţii şi-au căutat cazare, petrecerile sunt în toi şi e ciudat că am ales să rămân. De ce? Datorită tinerilor din grupa mea, care deşi dornici şi liberi să meargă pe plajă, au ales să participe la cursuri.
Singurul lucru bun în toată această poveste, e că tinerii din mediul rural, din toate colţurile ţării, au avut şansa de a fi împreună, ceea ce mi-a permis să iau pulsul şi cred că există speranţă!
Plictisiţi de teorie ori neştiutori în ale lucrului cu tinerii, o parte dintre participanţi au descoperit o nouă lume, care se pare că e percepută ca fiind rezervată bulei Erasmus+. Iar Gal-urile au clar capacitatea de a mobiliza şi de a selecta tineri din mediul rural cu potenţial, dar ar trebui să fie mai atenţi unde îşi trimit tinerii şi să ceară/solicite/asigure calitate pe toate palierele.
Din moment ce ne-aţi spus de nenumărate ori că nici nu ne imaginăm câţi bani sunt şi că trebuie să-i accesăm, am vrea să vă auzim contra-argumentele pentru care ne-aţi cazat în mizerie?
Iar ca încheiere, am avut ca sarcină de curs să facem o campanie de promovare a unui proiect pentru tineri. Am ales să facem afişul "500 pentru România", aşa cum ar fi trebuit să-l fi primit înainte de a veni aici, de la MTS şi Gal-uri." (Mihaela Podariu)
"Este foarte adevărat faptul că așteptările ne fac de cele mai multe ori să rămânem dezamăgiți și în teorie, toată lumea știe acest lucru. Dar când auzi Ministerul Tineretului, curs de lucrători de tineret și diplomă, este imposibil să nu îți setezi un standard, atât în ceea ce privește calitatea informațiilor primite, cât și condițiile de lucru.
Prima impresie a fost foarte puțin influențată de discuțiile înfocate de pe grupul de WhatsApp, întrucât experiența m-a învățat să îmi formez propriile opinii, să gândesc pozitiv și să caut lecția din orice eveniment care mi se întâmplă. Dar de data aceasta, nu am putut să nu observ că toate nemulțumirile pe care le citisem înainte de a ajunge, au fost în concordanță cu realitatea! În afară de faptul că nu am ajuns în camera unde trebuia inițial să fim cazate, pentru că toate cele 8 paturi erau deja ocupate și am mai pierdut timp rezolvând această problemă în toiul nopții, condițiile sunt neașteptat de precare. Înainte de a continua, trebuie specificat și clarificat că nu mă așteptam la lux, pregătită fiind de multă activitate și socializare, însă un mediu propice dezvoltării și învățării eficiente ar fi avut măcar o baie pentru fiecare cameră, nu pentru tot palierul.
Aproape că nu m-ar fi deranjat nici păianjenii care mișunau deasupra paturilor, fluturii care au început să danseze când am intrat pe ușă și nici faptul că suntem atât de multe persoane într-o cameră. Totuși, sunt studentă, am experimentat foarte multe lucruri și pot rezista în condiții extreme. Știu să aștept la rând dimineața când vreau să mă spăl pe dinți, însă când ai pretenția de a învăța să fii lucrător de tineret, contextul se schimbă, iar "pretențiile" sunt altele.
După un discurs pompos drept deschidere a evenimentului, unde a fost prezent și Ministrul Tineretului, exprimându-și entuziasmul pentru ceea ce avea să înceapă, am purces spre minunata aventură de a deveni lucrător de tineret. Împărțiți pe echipe și aproape gata de treabă, am constatat că dintre cei 40 de colegi ai mei, niciunul nu avea vreo noțiune de bază a termenului de lucrător de tineret și mai mult de atât, nici măcar nu știau pentru ce au venit la acest curs.
Pentru mulți dintre ei, așa cum au și recunoscut, a fost doar o oportunitate să vină la mare și să se distreze. Pe șoptite, când trainerii nu îi auzeau, aceștia își exprimau dorința de a pleca... spre plajă. Tot în acest sens am făcut și compromisuri, pentru ca toată lumea să termine mai devreme și să aibă mai mult timp liber, așa că am renunțat la pauze și am mers pe repede înainte, la foc rapid.
Pentru mine, studentă la Jurnalism, cu o activitate de 4 ani în cadrul asociației din care fac parte, 4 ani în care am experimentat și învățat foarte multe despre non-formal, acest curs ridică întrebarea: vor primi și ceilalți, mulți dintre aceștia tineri abia absolvenți ai liceului, diploma de lucrător de tineret? În condițiile în care 90% dintre cei prezenți la curs nici măcar nu știu la ce le folosește sau dacă vor măcar să o folosească? Este frustrat să vezi o echipă de tineri care se află la un eveniment ce le promite să învețe despre acest domeniu, în doar câteva zile, prin metode mai puțin non-formale, pentru ca la final să dea un examen. De ce este frustrant? Pentru că mulți vor primi diploma și vor avea același statut ca și mine, de lucrător de tineret, însă diferența este că ei voiau să vină la mare, iar eu la curs, ca să învăț lucruri noi.
Mi-ar fi plăcut să găsesc aici un mediu propice creării de noi parteneriate, învățării atât non-formale cât și informale, și colegi dispuși să afle mai multe despre domeniul tineretului.
Dacă a avut loc, atunci cu siguranță punctul slab al acestui curs a fost selecția participanților. Un minim de implicare în activități de voluntariat sau măcar disponibilitatea de a învăța despre subiectul cursului ar fi avut un rol important în buna desfășurare a activităților din cadrul acestuia. Acum, trainerii nu doar că trebuie să îi învețe pe tineri ce este un lucrător de tineret, dar trebuie să muncească de două ori mai mult pentru a le capta atenția, pentru a îmbrăca informația transmisă într-una accesibilă și interesantă participanților, ca în final aceștia să rămână cu minimul de bagaj necesar pentru a trece examenul și a lua diploma.
La subiectul comunicare, lucrurile sunt deficitare din mai multe părți. Organizatorii nu au trimis niciun infopack pentru ca organele de selecție din fiecare comunitate să îl transmită mai departe parte celor interesați. Așa că scopul, metodele, programul și adevăratul motiv al acestui curs au fost un mister complet pentru tinerii care au venit aici fascinați de ideea că vor ajunge pe plajă și se vor distra, ca într-o tabără cu școala. Nimeni nu s-a sinchisit să le povestească dinainte care e treaba cu evenimentul și de ce merg atât de mulți oameni, ce vor învăța și cum se vor desfășura activitățile. Ei doar au fost aduși aici și aruncați în ringul cu lei.
Acest lucru mă face să cred că întreg evenimentul este construit doar pentru o știre la televizor care spune că se face și la noi, ceva!
Sau poate mă înșel eu, pentru că pe uriașul banner ce a apărut în toate pozele destinate mass media, nu scrie de niciun curs, ci este precizat uriaș "Tabăra de Vară - o şansă pentru tinerii din mediul rural". Restul e în ceață." (Ioana Ursache, Iaşi)
"Tabăra FNGAL, în parteneriat cu MTS.
FNGAL - Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală
MTS - Ministerul Tineretului și Sportului
Locația? Centrul de Agrement "New Paradise", la ieșire din Eforie Sud. Nu știu de ce i se spune "New Paradise". Aici vin anual 10 000 de elevi români, în tabere de vară.
Evenimentul este numit "500 pentru România". Implică un curs de pregătire pentru formarea lucrătorilor de tineret care vor lua parte în centrele de tineret ce urmează să fie deschise în toată țara. Tabăra a început luni, dar show-ul a început azi (20.08.2019).
Mulți participanți sunt nefericiți de condițiile de cazare. Există camere fără curent și unele țevi sunt sparte. Avem 3 mese pe zi. Bucătăresele trag tare, mâncarea e bună. Păcat că nu e locală. Sunt 58 de comune în județul Constanța, toate pline de pescari, fermieri și producători de felurite alimente. Sunt 7 GAL-uri în zonă, poate ne ajutau ele să găsim producători locali. Dar din păcate, la întrebarea "De unde vă aprovizionați?" mi s-a răspuns că de la Selgros sau alte magazine. Poate e mai ieftin așa... Dar ni se tot dă de înțeles că fonduri pentru tineri sunt, că se vrea dezvoltare rurală. Dacă toate ministerele reprezentate aici, dacă federația de GAL-uri, dacă primăriile locale (sau alte instituții care au trimis reprezentanți la deschidere) nu ajută producătorii locali, atunci cine?
De dimineață au venit doi miniștri, un consilier al Vioricăi și un secretar de stat.
Este posibil sa nu se fi vorbit între ei stimabilii, având în vedere că toți au avut cam același mesaj. Că și ei au crescut la țară, că tinerii sunt baza și viitorul, că ce emoționați sunt.
Doamna consilier (Daniela Coța?) nu a fost în stare să scoată două cuvinte în fața unor tineri într-un mediu informal fără fițuici. Ne-a citit un discurs mormăit la microfon.
A fost invitat și campionul național paralimpic la tir cu arcul, Filip Ghiorghi. Împreună cu acesta, au venit mai mulți tineri în scaun cu rotile, cu care miniștrii MTS și MFE, Bogdan Matei și Roxana Mînzatu, nu au ezitat să se pozeze. Păcat că în bugetul din 2019 nu a fost alocat de către cabinetul dânșilor nici măcar un leu persoanelor cu dizabilități, serviciilor sociale din sistemul de protecție al copilului, centrelor publice pentru persoanele adulte cu handicap sau pentru drepturile asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav. Măcar pozele sunt frumoase, dau bine la campanie.
A, campania. Urmează acum, imediat. Poate asta explică prezența în masă a acestei gloate de pesediști. Mai ales având în vedere că, din ce ni s-a dat de înțeles, singura contribuție a ministerului pentru acest proiect a fost căminul. Și căminul arată deplorabil.
Măcar cursul a fost ok. Instructorii pasionați, de treabă. Tinerii doritori, unii de plajă, unii de învățat. Să vedem ce se mai întâmplă mâine." (Mihnea Georgescu, Sibiu)
"Am fost invitaţi de GAL-ul care include şi Târgu Frumos, la un curs de lucrător de tineret. Deşi am deja un curs acreditat şi experienţa a mii de evenimente în domeniul lucrului cu tinerii, coordonatorul Gal-ului în care suntem membri, m-a convins să particip. Mi-a spus că nu se poate ca fără acest curs să dezvoltăm centre de tineret în mediul rural şi că se vor aloca fonduri importante pentru acest demers.
Am ajuns la 3 dimineaţă, la New Paradise, din Eforie Sud. Numele e antonimul realităţii. Ştiam că o să fim cazaţi într-o tabără MTS, dar nu mă aşteptam la astfel de condiţii - wc-uri şi duşuri la comun stricate, mizerie, cazaţi câte 8 în cameră, fără săli de training, cu informaţii despre program insuficiente şi cu mesaje "motivaţionale" transmise de organizatori că suntem la mare, că am venit să ne distrăm, nu contează unde dormim, e ca la Vama Veche, totul e minunat şi în plus, vom primi o diplomă, care în alt context ne-ar costa mulţi bani. Ce să vrem mai mult de atât?
Dechiderea evenimentului a început cu 40 de minute mai târziu. În soarele dogoritor a trebuit să ascultăm un discurs transmis de Viorica Dăncilă, căreia îi pare rău că nu a putut fi prezentă, dar prin vocea consilierei ne-a transmis cât suntem de importanţi şi că ne susţine. Apoi au urmat alte intervenţii, însuşi ministrul tineretului, ministrul fondurilor europene, vice-primarul Constanţei, preşedintele Gal-urilor, ne-au transmis câteva mesaje precum "distracţie la mare", "nici nu ştiţi câţi bani de finanţare există", "trebuie să le luăm banii", " actuala guvernare face ceva pentru tineri", "este prima dată când noi, guvernul, dăm această oportunitate tinerilor din mediul rural", "guvernul României implementează programe extrem de importante pentru sat". Am fost invitaţi să facem gălăgie şi să fluturăm din mâini la dronă, după care a urmat o primă întâlnire cu formatorii. Echipa mea a fost amplasată într-un foişor unde am avut probleme să ne auzim unii pe alţii, şi am constatat rapid că doar eu şi colega mea avem experienţă în lucrul cu tinerii şi foarte puţini dintre cei implicaţi sunt cu adevărat interesaţi de subiect. Majoritatea au ajuns la curs datorită părinţilor, prietenilor ori ca activitate de serviciu, iar ce li s-a spus e că merg într-o tabără, la distracţie şi că vor primi o diplomă.
Primele zile au trecut, unii au plecat, alţii şi-au căutat cazare, petrecerile sunt în toi şi e ciudat că am ales să rămân. De ce? Datorită tinerilor din grupa mea, care deşi dornici şi liberi să meargă pe plajă, au ales să participe la cursuri.
Singurul lucru bun în toată această poveste, e că tinerii din mediul rural, din toate colţurile ţării, au avut şansa de a fi împreună, ceea ce mi-a permis să iau pulsul şi cred că există speranţă!
Plictisiţi de teorie ori neştiutori în ale lucrului cu tinerii, o parte dintre participanţi au descoperit o nouă lume, care se pare că e percepută ca fiind rezervată bulei Erasmus+. Iar Gal-urile au clar capacitatea de a mobiliza şi de a selecta tineri din mediul rural cu potenţial, dar ar trebui să fie mai atenţi unde îşi trimit tinerii şi să ceară/solicite/asigure calitate pe toate palierele.
Nu ştim bugetul alocat pentru acest eveniment, nu ştim cum s-a ajuns la ideea acestui proiect, însă data viitoare vă rugăm să ne trataţi cu respect! Faptul că ne-aţi cazat într-o clădire ce trebuie urgent dezafectată şi că vă mai şi lăudaţi că 10.000 de copii stau anual aici, arată lipsa de profesionalism şi faptul că nu ne respectaţi, pe noi, copiii şi tinerii României.
Din moment ce ne-aţi spus de nenumărate ori că nici nu ne imaginăm câţi bani sunt şi că trebuie să-i accesăm, am vrea să vă auzim contra-argumentele pentru care ne-aţi cazat în mizerie?
Iar ca încheiere, am avut ca sarcină de curs să facem o campanie de promovare a unui proiect pentru tineri. Am ales să facem afişul "500 pentru România", aşa cum ar fi trebuit să-l fi primit înainte de a veni aici, de la MTS şi Gal-uri." (Mihaela Podariu)
Post a Comment