De ce-i frumos Tîrgu Frumos?
În anul 1915 preotul Neculai Dărângă dădea 6 variante legendare pentru numele târgului. Venind vorba despre frumuseţe, nu-i de mirare că trei se refereau la femei: o hangiţă, o negustoreasă şi o domniţă.
În prima variantă, cică i s-ar fi zis târgului aşa fiindcă la singurul han de la răspântia drumurilor către Iaşi, Roman şi Hârlău era o frumoasă hangiţă, la vederea căreia drumeţii uitau oboseala, foamea şi setea, fără a uita totuşi să plătească.
În cea de-a doua, negustoreasa nu-i alta decât Răreşoaia din Hârlău. Cea cu care se întâlnea Ştefan cel Mare, iar locul iubirii lor nu putea fi decât frumos. Doar că Ştefan venea mai des dinspre Suceava şi mă gândesc că le-ar fi fost mai uşor să se întâlnească pe la Botoşani. Dar încurcate-s căile iubirii.
În a treia legendă, domniţa era fiica lui vodă Scarlat Callimachi. Fanariotul era apăsat de grija creditorilor, însă fata-i era frumoasă şi bună de măritat. S-a căznit şi s-a gândit Scarlat vodă să o înzestreze pe fiică-sa nu din punga lui goală, ci din avutul obştesc, dăruindu-i în anul 1813 vatra târgului de pe Bahluieţ. Aşa că târgul s-a făcut al Frumoasei domniţe Ralu.
Posibilitatea ca acolo să fost Târgul lui Făt-Frumos nu a fost înregistrată, dar nu pierd ocazia de a o propune eu acum, în glumă.
Revenind la variantele consemnate de pr. Dărângă, mi-e greu să le amintesc pe celelalte. Aş trece abrupt de la frumoasele hangiţe şi domniţe la frumoasele vite şi frumoşii harbuji ce s-ar fi vândut prin târg. Se cam taie poezia.
Cu toate că, toponimia, ramură a lingvisticii, ne aduce adesea la realitate, dându-ne răspunsuri seci despre originea numelor de locuri. Vom descoperi că cele mai multe localităţi îşi trag numele de la un om, vechi stăpân al locului, de la un râu, sau de la aspectul aşezării şi împrejurimilor, iar ziceri de felul Ileana Cosânzeana şi Făt-Frumos rămân legende.
Drept urmare, până la a descoperi cumva că râul Bahluieţ care străbate târgul s-a numit anterior Frumosul, Frumoasa sau Crasna, o variantă plauzibilă pentru dezlegarea înţelesului numelui Târgului Frumos ar fi aceea a unui târg bine şi frumos aşezat la răspântia drumurilor mari.
Totuşi, pentru a nu-i dezamăgi pe visători, voi împăca ştiinţa cu legenda adăugând că la Tîrgu Frumos femeile au fost şi sunt frumoase.
Autor: Marius Chelcu
În prima variantă, cică i s-ar fi zis târgului aşa fiindcă la singurul han de la răspântia drumurilor către Iaşi, Roman şi Hârlău era o frumoasă hangiţă, la vederea căreia drumeţii uitau oboseala, foamea şi setea, fără a uita totuşi să plătească.
În cea de-a doua, negustoreasa nu-i alta decât Răreşoaia din Hârlău. Cea cu care se întâlnea Ştefan cel Mare, iar locul iubirii lor nu putea fi decât frumos. Doar că Ştefan venea mai des dinspre Suceava şi mă gândesc că le-ar fi fost mai uşor să se întâlnească pe la Botoşani. Dar încurcate-s căile iubirii.
În a treia legendă, domniţa era fiica lui vodă Scarlat Callimachi. Fanariotul era apăsat de grija creditorilor, însă fata-i era frumoasă şi bună de măritat. S-a căznit şi s-a gândit Scarlat vodă să o înzestreze pe fiică-sa nu din punga lui goală, ci din avutul obştesc, dăruindu-i în anul 1813 vatra târgului de pe Bahluieţ. Aşa că târgul s-a făcut al Frumoasei domniţe Ralu.
Posibilitatea ca acolo să fost Târgul lui Făt-Frumos nu a fost înregistrată, dar nu pierd ocazia de a o propune eu acum, în glumă.
Revenind la variantele consemnate de pr. Dărângă, mi-e greu să le amintesc pe celelalte. Aş trece abrupt de la frumoasele hangiţe şi domniţe la frumoasele vite şi frumoşii harbuji ce s-ar fi vândut prin târg. Se cam taie poezia.
Cu toate că, toponimia, ramură a lingvisticii, ne aduce adesea la realitate, dându-ne răspunsuri seci despre originea numelor de locuri. Vom descoperi că cele mai multe localităţi îşi trag numele de la un om, vechi stăpân al locului, de la un râu, sau de la aspectul aşezării şi împrejurimilor, iar ziceri de felul Ileana Cosânzeana şi Făt-Frumos rămân legende.
Drept urmare, până la a descoperi cumva că râul Bahluieţ care străbate târgul s-a numit anterior Frumosul, Frumoasa sau Crasna, o variantă plauzibilă pentru dezlegarea înţelesului numelui Târgului Frumos ar fi aceea a unui târg bine şi frumos aşezat la răspântia drumurilor mari.
Totuşi, pentru a nu-i dezamăgi pe visători, voi împăca ştiinţa cu legenda adăugând că la Tîrgu Frumos femeile au fost şi sunt frumoase.
Autor: Marius Chelcu
Post a Comment